quinta-feira, 17 de agosto de 2017

KOLIGASAUN SOSIEDADE SIVÍL KONTRA LEILAUN KARETA PRADO IHA PARLAMENTU NASIONÁL


DEKLARASAUN KONJUNTA

Introdusaun

Foin daudauk ne’e Konsellu Administrasaun Parlamentár iha Parlamentu Nasionál deside atu halo leilaun ba karreta Prado 65 ne’ebé durante ne’e uza hosi Membru Parlamentu ba III Lejizlativa nian ba Deputadu/a sira ne’ebé sei remata sira nia mandatu iha semana oin. Karreta Prado hirak ne’e sosa hosi orsamentu estadu nian iha tinan 2012 liu hosi ajudikasaun direita ba kompañia Auto Timor-Leste ho folin liu tokon hat dollar Amerika. Konsellu Administrasaun Parlamentár ne’e determina folin ba leilaun ba kada karreta mak USD$8.000.00 ne’ebé iha tinan lima liu sosa ho folin $63,000.

Maske desizaun Konsellu Administrasaun Parlamentár ida ne’e tuir Artigu 30.2(d) Lei No. 15/2008 kona-ba Lei Da Organização E Funcionamento Da Administração Parlamentár katak:

“Pronunciar-se sobre os actos de administração do património imobiliário do Parlamento Nacional, designa-damente a aquisição, doação, alienação, cedência e arrendamento, bem como sobre os direitos a ele ine-rentes;”

Maibé lei ida ne’e la fó abrigu ba leilaun ba sasán imobiliáriu Parlamentár nomós la hatuur provizaun ne’ebé detallu kona-ba prosedimentu sira ba lelaun nian hanesan prevee ona iha Dekretu-Lei 32/2011 kona-ba Jestaun no Alineasaun ba Patrimóniu Móvel sira Estadu nian.Tanba iha lakuna legal iha Lei No. 15/2008, ami hanoin katak leilaun ba asset Parlamentu ida ne’e tenke halo tuir regra sira ne’ebé aplika tuir Dekretu-Lei 32/2011 kona-ba Jestaun no Alineasaun ba Patrimóniu Móvel sira Estadu nian.


Nune’e, Koligasaun Sosiedade Sivíl Kontra Leilaun Karreta Prado, afirma ami-nia pozisaun hanesan tuir mai ne’e:

Ami konsidera katak desizaun Parlamentu Nasional ida ne’e nakonu ho konflitu interese, iha abuzu poder, kolusaun, korrupsaun no fo potensia boot ba estadu atu lakon valor sira ne’ebe loloos estadu bele hetan bainhira mekanismu lelaun sira ne’e tuir prosedimentu sira ne’ebé prevee ona tuir Jestaun no Alineasaun ba Patrimóniu Móvel sira Estadu nian;

Karik Prado ida ne’e la útil ona, no sei aumenta kustu operasional Parlamentu nian, ami husu atu Membru Parlamentu Nasional sira bele entrega ba iha Diresaun Nasionál Patrimóniu Estadu nian atu deside kona-ba patrimoniu hirak ne’e;

Ami hare katak iha Lei Nú. 15/2008 kona-ba Organizasaun no Funsionamentu Administrasaun Parlamentár nian fó autonomia patrimoniál ba Parlamentu Nasionál (Artigu 3 alineia 1). Maibe la signifika atu Deputadu/a sira nu’udar benefisiariu sira bele deside resolusaun autonomu ida ba lelaun aset mobiliariu sira ne’ebé hases tiha prinsipiu boa governasaun no boa fe iha Parlamentu Nasionál. Tanba Lei ne’e fo kompetensia limite ba sasan imobiliariu sira deit;

Desde 2012, Parlamentu Nasional hatuur ona kultura ida ne’ebé korruptu iha mekanismu servisu Parlamentár nian, ne’ebé halo eis deputadu/a ka deputadu/a atuál sira bele goza sasan publiku nian ba interese pesoal, ne’ebé sei fo presedente at ida ba futuru politiku Timor-Leste nian hodi banati tuir. Korrupsaun no abuzu poder no fakar osan povu nian sei maka’as bainhira Deputadu/a sira ohin labele evita sira nia an hosi kultura korruptu ida ne’e;

Tanba iha lakuna kona-ba prosedimentu sira iha Lei Nú. 15/2008 ba lelaun nian, ami sujere atu Parlamentu Nasional aplika subsidiariamente rejime jerál ne’ebé vigora iha Artigu 4 alineia 1) & 2)) “Em tudo quanto o Parlamento Nacional não tiver especial-mente disposto relativamente à gestão dos seus recursos humanos, financeiros e patrimoniais aplica-se subsidiaria-mente o regime geral vigente.” Katak, uza prinsipiu sira ne’ebé aplika iha Dekretu-Lei 32/2011, la’os uza poder politiku ne’ebé benefisiariu ba Prado sira iha ho funsaun membru Parlamentu;

Ami mós preokupa valór/montante ne’ebé Konsellu ne’e deside ba kada kareta ho USD$8.000.00 nu’udar desizaun ida ne’ebé hatuur vontade mukit ba estadu Timor-Leste nia ekonomia diak nian, no mos fo deit naha todan ba finansa publiku nian.

Ami ezije:

Atu Parlamentu Nasional bele dada fali sira nia politika ne’ebe mai ho sensibilidade mukit ba ita nia nasaun nia situasaun, no mos entrega kareta Prado sira ba iha estadu atu jere;

Ami rekomenda ba deputadu sira Lejizlatura IV nian atu la presiza sosa tan karreta foun maibe bele uza nafatin kareta sira ne’e ba tinan 5 oin mai. Atu nune’e Estadu bele poupa orsamentu Estadu tokon USD$2.925.000.00 iha tinan ida ne’e nian;

Ami mos bolu atensaun ba Camara das Contas atu bele halo auditoriu ba desizaun Konsellu Administrasaun Parlamentár, nomós husu atu iha investigasaun klean hosi Komisaun Anti Korrupsaun tanbe ami konsidera desizaun ida ne’e nakonu ho konflitu ba interese, korrupsaun, halakon povu nia osan no hafraku finansa publiku nian ba benefisiu pesoal sira nian ne’ebé agora dadaun ezerse sira nia funsaun iha orgaun estadu nian.

Ho kosiderasaun ba preokupasaun sira iha leten, ami sei explora dalan legal sira ne’ebé existe atu kanaliza prekupasaun ne’e ba instituisaun relevante hodi halo investigasaun nesesariu ba desizaun Konsellu Administrasaun Parlamentár atu avalia potensia irregularidade infrasaun tuir prosedimentu no lei aplikável sira.

Ami mós sei haruka karta ba Sua Exelénsia Prezidente Republika hanesan “Prezidente ba Povu” atu hare preokupasaun ne’e ho prudente no komunika ho deputadu sira PN atu toma konsiderasaun ba preokupasaun sira ne’e.

Dili, 16 Agostu 2017

Membru Koligasaun Sosiedade Sivíl Kontra Total Leilaun Kareta Prado:

1. Asosiasaun HAK
2. La’o Hamutuk
3. Asian Justice and Rights (AJAR)
4. Acbit
5. JSMP (Judicial System Monitoring Program)

Sem comentários: