domingo, 26 de fevereiro de 2017

Populasaun Rihun 40 Seidauk Asesu Ba Sintina

Populasaun Timor-Leste rihun 40 (32%) mak sei soe foer bo’ot arbiru tanba laiha sintina, tuir dadus sensus uma kain tinan 2015 nian.

Mesmu nune’e iha duni mudansa ba dadus ne’e, tanba iha tinan 2010 populasaun 39% soe foer arbiru no  iha 2015 tuun ba 32% e presiza servisu maka’as liu tan atu komunidade hotu bele iha asesu ba sintina.

Xefe Departamentu Vigilansia Sanitaria e Saude Ambiental Ministerio Saude, Tomasia de Sousa rekonese, katak komunidades iha ona konsiensia hodi soe fo’er bo’ot iha fatin, so ke sira nia kbi’it mak laiha atu harii sintina ne’ebe adekuadu no falta bee moos.

“Ita presiza haforsa sira (komunnidade) nia konsiensia liu –liu asesu ba bee, tanba saneamentu ne’ebe adekuadu ne’e tenke iha bee moos,” nia hateten hafoin partisipa iha selebrasaun loron mundial sintina, iha salaun Institutu National Saude Comoro, Dili.

Nia hateten, sei iha dezafiu bo’ot ba governu atu atinji metas planu estrategiku nasional 2030 no dezenvolvimentu sustantabilidade (SDG) ne’ebe dehan populasaun Timor hotu-hotu tenke iha ona sintina, mak asesu ba bee moos.

Enkuantu asuntu saneamentu, higiene no ambiente Ministeriu Saude integra ona ba iha programa saude familia, nune’e pesoal saude sira halo visita ba uma kain alende konsulta fo mos informasaun ba komunidade kona ba impaktu husi soe foer bo’ot arbiru ba saude.

Nia hatutan, ema liu –liu labarik ne’ebe moris iha ambiente laiha higene fasil atu hetan moras infecsaun ne’ebe perigu ba vida tanba 58% moras inklui dearea kauza husi pratika moris ne’ebe la saudavel.

Entretantu Officer organizasaun international WaterAid, Gertrudis Noviana Mau hateten problema ne’ebe komunidades hasoru mak asesu ba bee moos, tanba atu garantia sustentabilidade sintina nian presiza bee.

Nia dehan, WaterAid mos iha programa dada bee ba komunidade maibe iha munisipio Liquisa no Covalima deit tanba limitasaun ba fundus.

“Ita koalia kona ba saneamentu liu-liu sintina no dignidade, feto sira mak sofre barak liu entaun ami halo aprosimasaun ba feto sira nune’e sira bele husu la’en harii sintina,” nia hateten.

Kona ba harii sintina, sira la fo apoiu material ba komunidade maibe sira fasilita komunidades atu asesu material ne’ebe baratu no iha kualidade diak.

WaterAid mak organizasaun international ida ne’ebe komesa nia programa iha Timor tinan 2007, nia programa sira mak hanesan halai liu ba edukasaun higiene inklui bee no saneamentu.

The Dili Weekly

Sem comentários: